Pentru articolul precedent dati click aici.

Reiau seria statisticilor extrase din anunturile postate pe Bestjobs. In acest articol vom discuta despre ce s-a intamplat in luna martie, crawlerul ruland pe data de 2 aprilie. Din diverse si varii motive, nu m-am putut ocupa pana astazi…

Iata pe scurt metodologia, pentru mintile iscoditoare care ma banuiesc ca scot cifrele din burta:

1. se extrag de pe site toate ofertele valabile la data rularii scriptului
2. se parseaza textul din paginile descarcare si se agrega datele precise gen angajator, locatie, numar de candidati. De notat ca pana la expirarea anuntului numarul de candidati va continua sa creasca. Cum pe noi ne intereseaza mai mult trendul, pornim de la premisa ca eroarea pe numarul mediu de candidati (pe care o estimez undeva la 10-15%, dar am de gand sa o si masor de cateva ori) se va compensa prin diferenta dintre rezultatele de la o luna la alta,
3. se numara toate cuvintele mai mari de 3 litere din diferite sectiuni ale articolelor. Cu ajutorul unui dictionar de sinonime ad-hoc, acestea se cumuleaza si se efectueaza un clasament din care voi retine primele 10-15, dupa “pohta” inimii mele. De aceasta data nu am mai scos cuvantul “experienta” el apare firesc primul in top. Am considerat ca este relevant ca si proportie fata de celelalte cerinte ale angajatorilor.

Cateva raspunsuri la comentariile de data trecuta si la ce am primit pe email. Da, am sa pun termenii in romana si voi pune cuvintele in engleza ca sinonime, desi “englezismele” sunt majoritare in anunturi. Da, o sa apara – candva – si un site dedicat cu rezultatele de la mai multi publisheri de joburi. Dar o sa fie intr-un context mai special si hush, hush – nu avem voie sa vorbim despre asta mai ales ca pana in iunie nu cred sa am timp sa ma ocup serios fiind prins cu altele. Remarcile privitoare la calitatea anunturilor si a candidatilor sunt corecte. Dar studiul meu este unul pur cantitativ: eu numar anunturi, candidati, cuvinte. Las judecatile de valoare oamenilor mai calificati, din domeniu.
Iar daca ati avut rabdare sa cititi pana aici:

Piata s-a mai racit un piculet in martie, cel mai vizibil este pe domeniul de Software/Tehnologii, unde scaderea numarului de joburi postate se reflecta in cresterea numarului mediu de candidati pe job. Ca si procentaj, la hardware sunt cu 15% mai putine joburi si cu 2% mai multi candidati pe job, iar la software avem 10% mai putine joburi si 14% (!) mai multi candidati pe job, in martie fata de februarie.

Cine sunt angajatorii cei mai “infometati”:

Foarte interesant, pe software Oracle are un apetit de nestavilit si mareste mult diferenta intre ei si locul 2. Informatia pe care o am cum ca Oracle au fost destul de loviti de campania de recrutare Monster pentru Praga este probabil reala. Doamnelor si domnilor de la HR Oracle, va rog din suflet sa angajati mai putini oameni ca-mi faceti graficul ilizibil Intrari noi in top: Intrarom (echipamente telecom si proiecte sw de profil, actionariat grec), Infineon (microelectronica, la fel ca si Freescale) si Euris. Cine este Euris ? Este o firma franceza, mica, de dezvoltare software pentru industria farma, care posteaza in disperare anunturi de angajare pe ASP.Net. Probabil duplicate. Este si asta o metoda de a intra in top.

Oracle trece pe locul 1 si la hardware, dubland aproape numarul de oferte fata de luna precedenta. Interesant. Flamingo iese din top, au reusit probabil sa-si angajeze oamenii din februarie, in schimb intra I-Play direct pe podium. Este o companie recent implantata in Romania care se ocupa de dezvoltarea de jocuri pentru telefoanele mobile. Dintr-un motiv care imi scapa, posturile lor au fost in martie postate la sectiunea hardware, iar acum in aprilie le revad la software. Doua cuvinte despre Microchip Technology. Ei sunt o firma americana (HQ in Arizona) axata pe informatica industriala, dezvolta produse bazate pe micro-controllere si vad ca sunt cotati pe NASDAQ unde se comporta binisor de la o vreme incoace. Romsoft apar de 2 ori, nu este o greseala de grafic, chiar sunt inregistrati de 2 ori in Bestjobs. N-am idee de ce.

M-am aventurat la un grafic similar pe aria de management, dar nu stiu sa-l interpretez deloc. Vad unul dintre big4 care are foame de manageri. Sistec SBSol apar din nou in top ca si la software, de ce numai ei stiu. Poate se indura un “insider” sa ne spuna doua-trei cuvinte in comentarii despre proiectele grandioase pentru care se recruteaza in disperare la Sistec.

Am ajuns la momentul mult asteptat de unicul cititor care a avut rabdare pana in acest punct al articolului. Felicitari, cititorule unic, cat pe-aci sa ma pierd si pe mine pe drum. Vrei sa afli care sunt cele mai cerute abilitati profesionale ? Ce vor angajatorii romani de la candidati pentru ca acestia sa corespunda posturilor vacante ? Ei bine:

Pe hardware, in mod ciudat dispare diploma din topul cerintelor, in schimb urca masiv “windows” care acum cumuleaza in lista de sinonime xp, vista si exchange. In acest tip de joburi e mai important sa stii “oracle” decat sa ai “permis” sau sa arati “disponibilitate”. E bine de stiut. Next, software:

Si in aprilie, daca stii SQL, Java, engleza, ai notiuni de programare web, ai mirosit un Oracle si posezi nitica experienta esti boier in zona de Software. Aferim !

Cele mai dorite joburi dintre cele active la inceputul lunii aprilie sunt:

• la sectiunea Management peste 300 de candidati au dorit sa devina nu ostasi in armata sparta, ci directori de magazin Selgros respectiv team manageri la o firma nedeclarata unde studiile superioare nu sunt o cerinta obligatorie.
• la Hardware 237 de candidati erau interesati sa devina operator PC.
• din cei care au aplicat la Software nu mai putin de 310 candidati isi doresc sa devina operator calculator.

Sincer vorbind, cred ca ar trebui o sectiune speciala pentru joburile de tip “operator” care nu au de ce sa se califice la sectiuni precum IT Hardware si IT Software. Nu mai pomenesc de relevanta mediei de candidati/anunt pe aceste sectiuni in conditiile in care asemenea posturi aduna sute de CV-uri de postulanti.

Ati remarcat desigur lipsa statisticilor geografice din studiul meu, deoarece acestea apar in Bestjobs Index. “Placintile” ar arata la fel de frumos ca la mine daca ar folosi si ei o versiune mai recenta de Excel. Detalii, detalii …

Dezvoltatorii web sprijina noua versiune a presedintelui Romaniei si invita pe toti internautii sa semnaleze bug-urile constatate:

Citez din stenograma sedintei parlamentului din 1 ianuarie 2005 profetiile de mare angajament ale lui V?că:

În al doilea rând, vreau să rețineți că această reducere la impozitul pe salariu, de care se face caz, nu se regăsește în societate. Societatea are aceleași costuri. Să nu credeți că ați dat un avantaj patronilor prin această reducere de impozit pe profit. Deci, puneti toate lucrurile cap la cap, plus problema micro-întreprinderilor, și o să vedeți că ceea ce s-a întâmplat este o grozăvie. Pe lângă faptul că vom asista la un puseu inflationist care nu va putea fi stăpânit cu toate măsurile care se încearcă, se bâjbâie, și s-a amestecat tot sistemul fiscal astfel încât nimeni nu mai înțelege absolut nimic, nimeni nu are nici un avantaj din toată afacerea asta care s-a pus în aplicare. [...] Cu alte cuvinte, legătura de morcovi nu va mai fi 10.000 de lei, va fi imediat 15.000 de lei. [...] Lasași-o așa cum a căzut și o să vedeți după 3-4 luni de zile care sunt rezultatele.

Omul a avut dreptate: foametea, inflatia galopanta, scaderile salariale, fuga investitorilor, prabusirea leului, explozia dobanzilor, toate aceste lucruri pe care le cunoastem si care ne-au distrus societatea in ultimii ani.

Nota: acest material este un pamflet si trebuie tratat ca atare.

Mi-a atras atentia un amic (Costin) asupra unui anunt de angajare pe Bestjobs intitulat “Greuceanu 2.0″:

Haios anunt, dar de ce “nedeclarat” ? Si cand ii angajati si pe Fat Frumos si Praslea cel Voinic ? Cate Cosanzene aveti in schema ?

Ok, cu riscul de a fi categorisit drept “un nazist”, vreau sa lamuresc acest subiect pentru ca deja a devenit ridicol.

Actul I: CEDO da sentinta intr-un proces in care doamna Copland obtine 9000 de euro despagubiri de la statul britanic, din care 6000 costuri cu procesul, pentru ca in perioada 1996-1999 i s-ar fi monitorizat activitatea de utilizare a mijloacelor de comunicare, in special convorbirile telefonice.

Actul II: Bogdan Manolea, un tip al carui blog il citesc regulat si dealtfel un om cu capul pe umeri, scrie intr-un puseu de entuziasm un titlu provocator pe blogul lui : Monitorizarea utilizarii Internetului angajatilor de catre angajatori – ilegala conform CEDO. Materialul este preluat si citat selectiv de catre diversi bloggeri. Prin “telefonul arab” aflu si eu cu scepticism ca statisticile de activitate pe Internet sunt ilegale. Incepand de acum, conform CEDO.

Actul III: Gluma se ingroasa. Ziarul Gandul proclama triumfator Spionarea e-mail-urilor: o incalcare a dreptului la viata privata. In trecere se mentioneaza si traficul Internet, ca e tot in aceeasi “caprarie”. Cativa dintre cei care comenteza sesizeaza interpretarea ciudata a sentintei CEDO. Dar, ca orice banc bun, “stirea” se amplifica si isi continua circulatia virala prin presa.

Actul IV: In jurnalul de stiri din prime-time de duminica 15 aprilie la ProTV se difuzeaza Monitorizarea telefoanelor, o violare a dreptului la viata privata. Dupa ce initial spune monitorizarea traficului Internet [...] reprezinta o violare a vietii private insertul se incheie contrazicand titlul : CEDO nu precizeaza însa daca firmele au voie sa îsi monitorizeze angajatii daca i-au anuntat în prealabil. Or fi citit si ei comentariile de pe site-ul Gandul…

Sa lamurim cateva aspecte. Cazul in speta se refera la perioada 1996-1999, judecarea unui caz referitor la evenimente mai recente de anul 2000 ar fi fost mult mai usoara. Pentru simplul motiv ca in 2000 Marea Britanie a aprobat Telecommunications (Lawful Business Practice) (Interception of Communications) Regulations 2000 (click pe link pentru textul actului normativ). Acolo, pe scurt, scrie ca din momentul in care angajatorul informeaza [citez] in mod rezonabil pe angajati ca va monitoriza comunicatiile, orice tip de comunicare efectuata prin intermediul mijloacelor puse la dispozitie [citez] total sau partial de catre angajator se poate monitoriza, stoca si procesa. Cu alte cuvinte, dosar inchis in Marea Britanie.

In Romania, unde chestiunea nu este clar regularizata printr-o lege, se cade sub incidenta secundara a altor legi. De exemplu in conditiile in care un angajat a semnat o clauza de confidentialitate in contractul de munca, i se poate solicita acordul pentru monitorizarea traficului Internet in vederea verificarii respectarii acestei clauze. Sau, firma poate stabili un regulament intern de functionare care precizeaza cum se foloseste Internetul pe calculatoarele firmei si ca respectarea regulamentului se va verifica printr-un proces de monitorizare automata. Atata vreme cat nu incalca nici o lege (neexistand nici una), regulamentul firmei trebuie respectat. In mod normal exista o clauza in contractul de munca prin care angajatul se obliga sa respecte regulamentul de functionare interna. Exista asadar “N+1″ metode pentru ca monitorizarea de trafic sa se faca absolut legal, in Romania.

Evident, cea mai simpla metoda pentru o firma ramane tot blocarea selectiva din firewall a tuturor IP-urilor spre care se constata trafic mare si care nu constituie unul din site-urile considerate “de lucru”. Pentru producerea unui raport de trafic este suficienta o masurare globala a volumului de date spre diverse adrese pe Internet, care nu are cum sa afecteze viata privata a vreunuia dintre angajati. Din proprie experienta va pot spune ca este o metoda foarte eficienta de a reduce consumul inutil de banda.

Apoi, exista diferente majore intre “monitorizare” si “interceptare” pe care nu toata lumea pare sa le sesizeze. “Monitorizarea” apare cand patronul vine cu desfasuratorul de la Orange si il intreaba pe angajat cu cine a vorbit in interes profesional la Cuca Macaii vreme de 2 ore pe data de 10, de pe mobilul de firma. “Interceptarea” este cand patronul vine cu transcrierea tuturor convorbirilor telefonice intr-un dosar si cere detalii cu privire la cateva fraze subliniate cu markerul.

La final, iata si un detaliu picant al procesului doamnei Copland cu statul englez. Desi a prezentat o estimare a cheltuielilor totale de 9363 GPB (adica aproximativ 13720 EUR), CEDO a judecat tariful avocatilor ei ca fiind “excesiv” si a acordat doar 6000 EUR pentru cheltuieli (plus 3000 EUR despagubiri “pentru stress”). Ce chitrosi !

Note: interceptarile convorbirilor telefonice sau ale continuturilor emailurilor sunt ilegale in lipsa unui mandat.

Chiar nici un anunt oficial ?!? Gizmodo.ro a fost lansat acum cateva zile de catre MPI (asa cum banuiam de ceva vreme), este un site “de gadgeturi” scris pe platforma WordPress si cu un template care pare custom. Nu mai putin de 5 autori (oho) intervin pe Gizmodo, link-urile din partea stanga spre autori se pierd in neant dar e un inceput. Tags, tag soup, comentarii recente, cuvinte cheie in URL-uri, chestiile de baza sunt respectate. Flash in footer cu pozele siglelor de site-uri din reteaua MPI, fara link-uri. D-oh.

Domeniul engadget.ro duce – evident – tot spre gizmodo.ro.

Update: ubernyms pe un astfel de site este foarte util, atentie insa ca uneori da chix:

Nu-mi amintesc sa fi vazut pe GSP “oua rosii” de Paste, in schimb le-am vazut azi, 13 aprilie, (mi-a atras atentia un amic). Ok, deci se inlocuiesc o parte din literele “o” minuscule cu … niste zero rosii cu contur neregulat. Iata captura de ecran:

Imaginea care se aduce este la adresa http://content.ad20.net/Storage/1203_1C189ED20C084CE2BDA805298029C78A/zero-rosu.gif

Funny: lumea de pe forumurile lor crede ca este o conspiratie dinamovista.

Scurta, ca sunt pe fuga… Noul site sport.ro are multe lucruri bune, printre care si SEO ca la carte a URL-urilor. La URL-urile stirilor insa cred ca s-a exagerat, exemplu:

http://www.sport.ro/stiri/5864/Wrestling/Box/Handbal/Atletism/Volei/Rugby/Gimnastica/
Baschet/Local-Kombat/K1/Formula-1/Tenis/Sporturi/Show/Cupa-Romaniei/Liga-1/
Liga-2-Seria-1/Liga-2-Seria-2/Fotbal-Intern/Nationala/Germania/Franta/Spania/Italia/
Anglia/Campionate-externe/Stranieri/Cupa-U/
Ronaldinho-va-construi-doua-stadioane-in-Brazilia.html

Ca user, poate nu observ. Ca SEO-ist, mi se ridica parul in cap de nervi. Ca IT-ist am notat ideea, e de mare angajament, ma duc sa-mi mai pun o cafea. Tare.

Mari succese in aceasta minunata zi de vineri 13 !

Update: s-au miscat repede baietii, iata ce imi afiseaza acum Firefox pe pagina cu pricina:

Uhhh … pardon ?

Update2: au reparat rewrite-ul in cateva ore. Bravo, joc de glezne frumos. Au sters si “sdfsdf”-urile de pe pagina cu Ronaldo. Mai ramane sa armonizeze verdele cu portocaliul si s-au scos.

Ideea acestui articolas mi-a venit cu ceva vreme in urma, cand scriind un comentariu pe blogul lui Dragos Novac, Radu Ionescu intervine in discutie si incepe argumentul cu “asta e vorba de programator”. Initial m-am bucurat, am crezut sincer ca Radu imi dadea dreptate – insa m-am lamurit repede ca de fapt sensul atribuit de el era “programator=pafarist”. Cel putin, in acea discutie. Retineti nu “Spinei nu stie” ci “programatorii nu stiu”. Acest mic frecus intre o parte dintre “oamenii de IT” si o parte dintre “oamenii de business” – in care fiecare grup considera celalalt grup drept incompetent – nu este deloc nou pentru mine.

Am asistat la acest gen de remarci/dat ochii peste cap/aluzii de nenumarate ori; “ostilitatile” se desfasoara la o scara mai mare sau mai mica in majoritatea firmelor care au un departament de IT (adica, pe scurt, majoritatea firmelor cat de cat rasarite). Lucrurile s-ar putea rezuma cam asa:

“Oamenii de business” ii considera pe “oamenii de IT” niste inadaptati supra-platiti cartitori si aroganti, inapti sa lege doua vorbe, gata oricand sa ucida orice idee buna cu sange rece, perfectionisti, consumand enorm de mult timp cu analize inutile, dar mai ales incapabili sa dea pe loc o estimare precisa a unui task simplu si ulterior sa se tina de acea estimare.

“Oamenii de IT” ii vad pe “oamenii de business” ca pe niste indivizi superficiali, care se entuziasmeaza la cele mai nefundamentate idei, petrecandu-si timpul in vorbarie sterila, inapti sa efectueze o analiza serioasa a unei probleme, dar mai ales incapabili sa inteleaga ca dezvoltarea de software este mai complicata decat descarcatul unui vagon de caramizi, deci nu se poate estima dupa ureche.

In mod evident, nu pot sa fiu de acord cu nici una dintre opinii deoarece, ca majoritatea consultantilor IT, port alternativ cate una dintre cele 2 palarii (IT si management, mai precis). Cu toate acestea, trebuie sa remarc existenta unui sambure de adevar de la care de fapt porneste intreaga tarasenie. Nu are desigur legatura cu domeniile in care lucreaza acesti oameni, ci cu genul de personalitate atrasa de catre un tip de job sau altul. In general, trasaturile psihice ale cuiva atras de IT sunt radical diferite de cele ale unui om care se simte in largul lui in domeniul (sa zicem) marketing.

In natura diferenta naste indeobste tensiuni, era firesc ca si in cazul oamenilor sa se intample la fel. Factori atenuatori exista, am constatat ca problemele dispar – in mod paradoxal – fie daca firma este foarte mica, fie daca firma este foarte mare. Pentru firmele “de apartament” este destul de clar, e cam ca intr-o familie, toata lumea face cate putin din orice, prioritatile sunt clare pentru toti, iar comunicarea eficienta si fara prejudecati este mai degraba o chestiune de supravietuire. In firmele mari diferentele sunt “intarcuite”: se intampla ca oameni ce muncesc ani de zile in departamente diferite ale aceleiasi firme sa nu schimbe nici macar o vorba intre ei. Secretul “netezirii” asperitatilor din comunicare in firmele mari sunt cei din middle management. Ei trebuie sa-si adapteze – voit sau din intuitie – forma mesajului in functie de cel caruia mesajul ii este destinat. Ei joaca de multe ori rolul tampoanelor dintre vagoane. Un rol ingrat, e drept, din cauza caruia multi sunt considerati duplicitari de catre subalterni si deseori chiar de catre manageri din nivelul imediat superior. O tema interesanta de discutat, poate alta data…

Sa revenim la firmele de dimensiuni mici-medii, undeva intre cateva zeci si cateva sute de angajati. Acestea constituie la ora actuala din cate stiu eu “grosul” angajatorilor in domeniul privat, in Romania. Proiectele sunt maricele, strategia – de multe ori – nu foarte clara si nu foarte cunoscuta. Angajatii din aceste firme au zona lor limitata de responsabilitate dar nu atat de limitata incat X sa nu stie ca Y conduce echipa care este in intarziere cu o anumita implementare sau Z sa nu stie ca W a castigat licitatia promitand functionalitati nerealiste ale produsului in urmatoarea versiune. Dupa care X, Y, Z si W arunca remarci negativiste si isi dau discret cu bombeul in rotula pe la team building-uri. In episodul viitor, vom vedea de ce anume se intampla acest lucru si cam ce ar fi de facut ca sa “restauram armonia”. Sau, macar, sa incercam s-o restauram …

[Va urma]

Astazi, Apple au anuntat vanzarea iPod-ului cu numarul 100 de milioane. Anuntul oficial este presarat cu citate din (normal) Steve Jobs, dar si artisti precum Mary J. Blige si John Mayer. Lance Armstrong, sportiv celebru, multiplu castigator al Tour de France, consemneaza si el evenimentul cu doua propozitii.

Dvorak nu a putut fi contactat pentru comentarii Probabil ca o sa spuna cateva vorbe de duh in urmatorul episod din Cranky Geeks …

Evolutia iPod vazuta de catre cei de la Engadget: