Așa susține un articol din Money Express, conform căruia 40% din acțiunile Triluliu ar urma să fie cumpărate de un investitor neprecizat, tranzacția fiind intermediată de Capital Partners. Tot Capital Partners au mijlocit și achiziția unui pachet de acțiuni la Ejobs de către Tiger Global Management. Este și aceasta doar o injecție de fonduri pentru dezvoltarea afacerii și nu un exit, calculul simplu 10+40% arată că grupul celor 4 fondatori vrea deocamdată să păstreze controlul asupra Triluliu.

Interesant este că se reconfirmă cifra de 30.000 EUR investiție totală până în acest moment (este citat Sergiu Biriș). Dacă și estimarea de 20-40.000 EUR din publicitate este corectă, înseamnă că rezultatul Trilu pe acest an este undeva în intervalul [-10.000 ; + 10.000]. Pe de altă parte, cam ce factori ar putea “juca “într-o estimare ca în luna decembrie să nu știi dacă o să realizezi o sumă sau dublul acesteia ? Misterul este adânc Dar: chiar și cu o pierdere de zece mii de EUR, trebuie să admit că Trilu stă mai bine decât credeam.

Așteptăm confirmarea, urmarea, noile proiecte, idei originale …

Acum că Trilu nu mai e doar un copil minune ci a fost pus serios la treabă, cine se pregătește să-i urmeze ? Mai vedeți vreun startup valabil în Internetul românesc ?

PS Comentează (elogios) zvonul de pe Money Express și Vali Petcu pe blog20.ro, care le face crocodililor interesanta urare de a nu “ajunge precum Neogen” … hmmm.

Ghici ce mare retailer român de produse electronice și electrocasnice – în anul de grație 2007, perioada Crăciunului – are nu unul ci 4 magazine online, toate active. Pe care cheltuie ceva bani cu reclama, bag de seamă. Din aceste 4 magazine, nici unul nu este optimizat SEO iar unul răspunde elegant cu texte de genul:

exec web_public.dbo.SUBS_PRODUSE_ENUM_FIRME_CAT_SUBCAT ‘D1′ ,’ro’,1

P?săroi într-un picior, ghici ciupercă – ce-i ?

Of, of, măi, măi …

Miercuri Sergiu Biriș anunța pe blog achiziția a 10% din acțiunile Trilu, contra sumei de 100.000 EUR, de către Alexis Bonte, antreprenor de origine franceză. Sincer eu nu auzisem de Alexis Bonte până în acest moment, iar achiziția i-a adus în mod sigur câteva “puncte” la capitolul imagine. O căutare pe Google (.ro) cu termenii “Alexis Bonte” va aduce majoritar rezultate cu articole despre afacerea Triluliu, ceea ce dovedește că în România trecutul lui nu este jalonat de proiecte spectaculoase. Alexis și-a petrecut o mare parte din ultimii ani (2000-2006) la lastminute.com ca marketing director apoi managing director deci este familiar cu rush-ul tipic afacerilor pe Internet, iar dacă se va implica efectiv în strategia Trilu cred că va avea lucruri utile de spus.

Ar trebui însă corectată percepția cum că prin această achiziție valoarea site-ului crește la 1 milion EUR. Nu vorbim de o firmă cotată în bursă ca să-i estimăm valoarea de piață după cursul operațiunilor de vânzare-cumpărare de acțiuni. Valoarea va fi confirmată doar atunci când va fi cineva gata să și pună pe masa de negocieri milionul cu pricina. Remarcați că profitul venitul actual al site-ului (20-40k€/an, estimare optimistă) nu justifică o asemenea cifră. Investiția lui Alexis Bonte este tipică pentru un angel investor, o injecție de capital într-o afacere de risc mare unde contează potențialul afacerii și nu neapărat situația actuală.

Strategic vorbind, e foarte bine că Sergiu a acceptat să vândă 10%, banii o să-i ajungă aproximativ un an și (în ciuda a ceea ce cred scepticii) într-un an se pot întâmpla foarte multe. Drept dovadă: mulți se grăbesc să compare situația actuală cu oferta de 80.000 EUR a lui Călin Fusu (Neogen) de pe la începutul anului. Să nu uităm însă că între timp în Internetul românesc au intrat niște milioane de dolari, dintre care o parte i-a palpat chiar Fusu. Probabil că oferta lui ar fi arătat astăzi cu totul altfel, la mai puțin de un an de la discuția inițială. Mă refer evident la “investiția” de zile mari de la Aleea Renilor în care Călin Fusu a aruncat cu naturalețe 15.000 EUR pe un proiect incredibil de riscant, cu șanse de reușită foarte apropiate de zero. Aș zice că a fost mai mult o demonstrație de forță, de deschidere a “sezonului de finanțări” pentru micii antreprenori, decât o decizie care are în spate un temei real.

Revenind la Trilu, strategia de dezvoltare – cea oficială – este de extindere în țările vecine. Este destul de amuzant să corelez cu afirmația lui Sergiu din iunie, la mine pe blog: “Apropo de nume, am ales Trilulilu pentru că am vrut de la bun început un site creat 100% pentru români și care să aibă în centru un personaj viu și jucăuș, în ton cu ideea site-ului. Expresia “Trilulilu” e 100% românească și s-a potrivit cel mai bine pentru ce am vrut să realizăm“. Sunt foarte curios care este echivalentul cuvântului “trilulilu” în limba bulgară. Rămâne de văzut dacă Zoso-ul bulgarilor va fi impresionat de lansarea unui site video românesc ca să-i dea cu nițel link love așa cum s-a întâmplat la noi …

Acum desigur, poate spun tâmpenii, dar să nu uităm că mai întâi ați citit la mine pe blog că Trilu are 14 servere și oareșce probleme după mutarea la OVH. și deabia ulterior pe blogul lui Sergiu Așa că, eu afirm următorul lucru de bun simț (pentru mine cel puțin). Trilu au [și] alte planuri decât cele anunțate. Poate fi vorba de un proiect de video pe mobil cu partenariate de genul celor încheiate de YouTube cu Apple sau cu diverși operatori americani, de partenariate cu televiziuni (cum de le-a scăpat Realitatea), de multe alte lucruri – dar nu se vor rezuma doar la simpla lansare de site-uri trase la indigo pentru țările vecine. Baftă !

Verificăm predicția peste aproximativ jumătate de an.

UPDATE: Tim are o presupunere interesantă, anume banii de fapt nu există și sunt fee-ul lui Alexis pentru un viitor deal cu un investitor mai mare. Este plauzibil, dar nu explică tamtam-ul în jurul celor 10%. Puteau la fel de bine să spună că a achiziționat 1% din Trilu, ceea ce ducea “valoarea” la 10 milioane (de ce nu ?) Eu cred că banii există și că “fee”-ul sunt chiar cei 10% – da, e foarte probabil ca el să ducă deja negocieri cu un alt investitor – mai mare – interesat de crocodil.

Spuneam într-un articol din 28 septembrie: “dacă manevra se dovedește a fi aducătoare de profit pe termen lung, alte companii vor merge pe drumul deja bătătorit de Apple [... de a cere un procentaj din abonament operatorilor], probabil cu modelele de high end. Aceasta înseamnă că telefoanele noi și bine dotate vor fi mai scumpe și se vor vinde doar cu abonamente, și anume abonamente scumpe.” Iată ce aflu azi de pe Ars Techica: “the greater damage—or breakthrough—has been made: contract revenue sharing is here thanks to the iPhone. Now Nokia—the world’s leading provider of mobile phones with nearly 40 percent of the market—wants a piece of the pie. It’s only a matter of time until more manufacturers and wireless carriers begin making deals like this, bringing more change and innovation to the market.”

Da, halal “inovație și schimbare” pe banii consumatorilor ! Dacă acum ofertele operatorilor sunt complicate și ai nevoie cel puțin de un masterat în Excel ca să le înțelegi, o sa fie un adevărat festival de oferte alambicate în funcție de ce telefon vrei atunci când vor începe marii fabricanți de telefoane să implementeze nebunia cu profit sharingul. Se pregatește să ia cuvântul domnul Sony-Ericsson ?

În acest răstimp firma Apple înregistrează profituri și încasări record, stând cocoțați pe un maldăr de 15 miliarde de dolari cash. Se fac speculații, dacă, pe cine și de ce va prelua Apple. Eu votez cu TiVo, at fi interesant un mix între TiVo și Apple TV cu BSD în spate. Cu ieșire HD (pentru televizoare cu înaltă definiție) și suport hardware pentru Matroska, pot îndrăzni să visez …

La sugestia unui cititor, am dat peste un material interesant referitor la mărețele realizări ale câtorva compatrioți de-ai noștri aflați la distracăie și desigur muncă prin țara nevecină dar prietenă Italia. știrea inițială se găsește pe site-ul realitatea.tv și-mi permit să spicuiesc următoarele (sublinierile îngroșate îmi aparăin) :

Joi a început la Milano procesul a 26 de infractori, români si italieni, acuzati de fraude financiare pe Internet. Ei au pagubit 150 de persoane cu 250.000 de euro [...] tehnologia informatica folosita de cyberpirati era extrem de sofisticata, ceea ce a facut ca prinderea lor sa fie foarte dificila. Tinerii infractori, dintre care unul are doar 19 ani, au fost catalogati ca adevarate genii ale informaticii.[...]

Ca să vezi unde erau geniile informaticii din România ! Cumva în cercetare la universitățile americane ? Nooo. La Microsoft, Google, Adobe, IBM ? Ntz. Geniile informatice fac site-uri de phishing și extrag bani de pe cardurile furate. Pe aceeași gândire generoasă, geniile electronicii sparg sisteme de alarmă și decodează “casetofoane” la mașini de lux, geniile matematicii s-au specializat pe fraude contabile și geniile medicinei fac avorturi ilegale prin America de Sud.

Ei bine să nu fim răi, redactorul Realitatea nu a făcut decât să “adapteze” mecanic știrea originală de pe publicația online Panorama.it, care precizează cu mândrie “Alla squadra di truffatori telematici composta da italiani e romeni, tutti veri geni dell’informatica [...]“. Carevasăzică, suntem destul de asemănători cu frații noștri latini, geniile unora și altora având ocupații similare. Ah, să nu închei fără a posta această superbă imagine din care reiese că polițiști italieni și români au conlucrat mouse în mouse pe niște PC-uri cu aspect deloc impresionant, unele cu carcasa desfăcută, dotate cu CRT-uri de 17″ de ante-ante-ante-penultimă generație:

Un lucru este sigur, italienii au un umor interesant: operațiunea de prindere și arestare s-a numit Fish and chip. Pentru următoarele genii în acțiune, le recomand Tortellini al salmone – e bine să surprindem cumva și specificul local.