Vreau să mă țin de promisiunea făcută într-un post precedent și să spun câteva cuvinte despre angajatorul meu actual. După cum putea releva o căutare sumară pe LinkedIn, discutăm despre Adobe România. Poate să pară ciudat că m-am lăsat de consultanță acum când toată floarea informaticii bucureștene este prinsă de febra microîntreprinderilor și a freelancingului. Cred că o treime dintre IT-iștii pe care-i cunosc au măcar un contract “pe lângă” – asta atunci când nu fac consultanță full-time ori antreprenoriat pe proiecte web cu speranța declarată a unei pensii precoce care să le permită la 40 de ani să soarbă un mojito sub umbra blândă a unui palmier de pe o plajă undeva în Bahamas. În cazul meu n-ar fi prima oară când înot împotriva curentului: începând cu întoarcerea în țară, din Franța, în 1998 când fenomenul de repatriere era destul de rar la studenții facultăților tehnice și deseori asimilat cu dezechilibrul mintal … și terminând cu demararea unui startup în 2001, adică în plină perioadă de faliment de dotcom-uri. Eram dotat cu un plan de afaceri (din care – ciudat ? – lipsea cuvântul “outsourcing”*) schițat literalmente pe un șervețel de un medic urgentist francez – îmi aduc și acum aminte de parc-ar fi fost ieri, într-o cârciumă din Vincennes care se numea “Au bureau”-”La birou”. Uriașa sumă de 10.000$ servea drept capital inițial. Apropos de Metawings: Colea, Marius, Alex dacă-mi citiți blogul dați și voi un semn de viață pe email (Alin, Adi, Vic voi nu pentru că știu de unde să vă iau ). Oricum, ce vroiam să spun este că nu am regretat nici una dintre aceste decizii și pus azi în aceleași situații aș proceda exact la fel. Sper ca peste niște ani să pot spune același lucru și de “mutarea” asta cu angajatul în 2008. » mai mult…

Pentru articolul precedent dati click aici.

Reiau seria statisticilor extrase din anunturile postate pe Bestjobs. In acest articol vom discuta despre ce s-a intamplat in luna martie, crawlerul ruland pe data de 2 aprilie. Din diverse si varii motive, nu m-am putut ocupa pana astazi…

Iata pe scurt metodologia, pentru mintile iscoditoare care ma banuiesc ca scot cifrele din burta:

1. se extrag de pe site toate ofertele valabile la data rularii scriptului
2. se parseaza textul din paginile descarcare si se agrega datele precise gen angajator, locatie, numar de candidati. De notat ca pana la expirarea anuntului numarul de candidati va continua sa creasca. Cum pe noi ne intereseaza mai mult trendul, pornim de la premisa ca eroarea pe numarul mediu de candidati (pe care o estimez undeva la 10-15%, dar am de gand sa o si masor de cateva ori) se va compensa prin diferenta dintre rezultatele de la o luna la alta,
3. se numara toate cuvintele mai mari de 3 litere din diferite sectiuni ale articolelor. Cu ajutorul unui dictionar de sinonime ad-hoc, acestea se cumuleaza si se efectueaza un clasament din care voi retine primele 10-15, dupa “pohta” inimii mele. De aceasta data nu am mai scos cuvantul “experienta” el apare firesc primul in top. Am considerat ca este relevant ca si proportie fata de celelalte cerinte ale angajatorilor.

Cateva raspunsuri la comentariile de data trecuta si la ce am primit pe email. Da, am sa pun termenii in romana si voi pune cuvintele in engleza ca sinonime, desi “englezismele” sunt majoritare in anunturi. Da, o sa apara – candva – si un site dedicat cu rezultatele de la mai multi publisheri de joburi. Dar o sa fie intr-un context mai special si hush, hush – nu avem voie sa vorbim despre asta mai ales ca pana in iunie nu cred sa am timp sa ma ocup serios fiind prins cu altele. Remarcile privitoare la calitatea anunturilor si a candidatilor sunt corecte. Dar studiul meu este unul pur cantitativ: eu numar anunturi, candidati, cuvinte. Las judecatile de valoare oamenilor mai calificati, din domeniu.
Iar daca ati avut rabdare sa cititi pana aici:

Piata s-a mai racit un piculet in martie, cel mai vizibil este pe domeniul de Software/Tehnologii, unde scaderea numarului de joburi postate se reflecta in cresterea numarului mediu de candidati pe job. Ca si procentaj, la hardware sunt cu 15% mai putine joburi si cu 2% mai multi candidati pe job, iar la software avem 10% mai putine joburi si 14% (!) mai multi candidati pe job, in martie fata de februarie.

Cine sunt angajatorii cei mai “infometati”:

Foarte interesant, pe software Oracle are un apetit de nestavilit si mareste mult diferenta intre ei si locul 2. Informatia pe care o am cum ca Oracle au fost destul de loviti de campania de recrutare Monster pentru Praga este probabil reala. Doamnelor si domnilor de la HR Oracle, va rog din suflet sa angajati mai putini oameni ca-mi faceti graficul ilizibil Intrari noi in top: Intrarom (echipamente telecom si proiecte sw de profil, actionariat grec), Infineon (microelectronica, la fel ca si Freescale) si Euris. Cine este Euris ? Este o firma franceza, mica, de dezvoltare software pentru industria farma, care posteaza in disperare anunturi de angajare pe ASP.Net. Probabil duplicate. Este si asta o metoda de a intra in top.

Oracle trece pe locul 1 si la hardware, dubland aproape numarul de oferte fata de luna precedenta. Interesant. Flamingo iese din top, au reusit probabil sa-si angajeze oamenii din februarie, in schimb intra I-Play direct pe podium. Este o companie recent implantata in Romania care se ocupa de dezvoltarea de jocuri pentru telefoanele mobile. Dintr-un motiv care imi scapa, posturile lor au fost in martie postate la sectiunea hardware, iar acum in aprilie le revad la software. Doua cuvinte despre Microchip Technology. Ei sunt o firma americana (HQ in Arizona) axata pe informatica industriala, dezvolta produse bazate pe micro-controllere si vad ca sunt cotati pe NASDAQ unde se comporta binisor de la o vreme incoace. Romsoft apar de 2 ori, nu este o greseala de grafic, chiar sunt inregistrati de 2 ori in Bestjobs. N-am idee de ce.

M-am aventurat la un grafic similar pe aria de management, dar nu stiu sa-l interpretez deloc. Vad unul dintre big4 care are foame de manageri. Sistec SBSol apar din nou in top ca si la software, de ce numai ei stiu. Poate se indura un “insider” sa ne spuna doua-trei cuvinte in comentarii despre proiectele grandioase pentru care se recruteaza in disperare la Sistec.

Am ajuns la momentul mult asteptat de unicul cititor care a avut rabdare pana in acest punct al articolului. Felicitari, cititorule unic, cat pe-aci sa ma pierd si pe mine pe drum. Vrei sa afli care sunt cele mai cerute abilitati profesionale ? Ce vor angajatorii romani de la candidati pentru ca acestia sa corespunda posturilor vacante ? Ei bine:

Pe hardware, in mod ciudat dispare diploma din topul cerintelor, in schimb urca masiv “windows” care acum cumuleaza in lista de sinonime xp, vista si exchange. In acest tip de joburi e mai important sa stii “oracle” decat sa ai “permis” sau sa arati “disponibilitate”. E bine de stiut. Next, software:

Si in aprilie, daca stii SQL, Java, engleza, ai notiuni de programare web, ai mirosit un Oracle si posezi nitica experienta esti boier in zona de Software. Aferim !

Cele mai dorite joburi dintre cele active la inceputul lunii aprilie sunt:

• la sectiunea Management peste 300 de candidati au dorit sa devina nu ostasi in armata sparta, ci directori de magazin Selgros respectiv team manageri la o firma nedeclarata unde studiile superioare nu sunt o cerinta obligatorie.
• la Hardware 237 de candidati erau interesati sa devina operator PC.
• din cei care au aplicat la Software nu mai putin de 310 candidati isi doresc sa devina operator calculator.

Sincer vorbind, cred ca ar trebui o sectiune speciala pentru joburile de tip “operator” care nu au de ce sa se califice la sectiuni precum IT Hardware si IT Software. Nu mai pomenesc de relevanta mediei de candidati/anunt pe aceste sectiuni in conditiile in care asemenea posturi aduna sute de CV-uri de postulanti.

Ati remarcat desigur lipsa statisticilor geografice din studiul meu, deoarece acestea apar in Bestjobs Index. “Placintile” ar arata la fel de frumos ca la mine daca ar folosi si ei o versiune mai recenta de Excel. Detalii, detalii …

Mi-a atras atentia un amic (Costin) asupra unui anunt de angajare pe Bestjobs intitulat “Greuceanu 2.0″:

Haios anunt, dar de ce “nedeclarat” ? Si cand ii angajati si pe Fat Frumos si Praslea cel Voinic ? Cate Cosanzene aveti in schema ?

Ideea acestui articolas mi-a venit cu ceva vreme in urma, cand scriind un comentariu pe blogul lui Dragos Novac, Radu Ionescu intervine in discutie si incepe argumentul cu “asta e vorba de programator”. Initial m-am bucurat, am crezut sincer ca Radu imi dadea dreptate – insa m-am lamurit repede ca de fapt sensul atribuit de el era “programator=pafarist”. Cel putin, in acea discutie. Retineti nu “Spinei nu stie” ci “programatorii nu stiu”. Acest mic frecus intre o parte dintre “oamenii de IT” si o parte dintre “oamenii de business” – in care fiecare grup considera celalalt grup drept incompetent – nu este deloc nou pentru mine.

Am asistat la acest gen de remarci/dat ochii peste cap/aluzii de nenumarate ori; “ostilitatile” se desfasoara la o scara mai mare sau mai mica in majoritatea firmelor care au un departament de IT (adica, pe scurt, majoritatea firmelor cat de cat rasarite). Lucrurile s-ar putea rezuma cam asa:

“Oamenii de business” ii considera pe “oamenii de IT” niste inadaptati supra-platiti cartitori si aroganti, inapti sa lege doua vorbe, gata oricand sa ucida orice idee buna cu sange rece, perfectionisti, consumand enorm de mult timp cu analize inutile, dar mai ales incapabili sa dea pe loc o estimare precisa a unui task simplu si ulterior sa se tina de acea estimare.

“Oamenii de IT” ii vad pe “oamenii de business” ca pe niste indivizi superficiali, care se entuziasmeaza la cele mai nefundamentate idei, petrecandu-si timpul in vorbarie sterila, inapti sa efectueze o analiza serioasa a unei probleme, dar mai ales incapabili sa inteleaga ca dezvoltarea de software este mai complicata decat descarcatul unui vagon de caramizi, deci nu se poate estima dupa ureche.

In mod evident, nu pot sa fiu de acord cu nici una dintre opinii deoarece, ca majoritatea consultantilor IT, port alternativ cate una dintre cele 2 palarii (IT si management, mai precis). Cu toate acestea, trebuie sa remarc existenta unui sambure de adevar de la care de fapt porneste intreaga tarasenie. Nu are desigur legatura cu domeniile in care lucreaza acesti oameni, ci cu genul de personalitate atrasa de catre un tip de job sau altul. In general, trasaturile psihice ale cuiva atras de IT sunt radical diferite de cele ale unui om care se simte in largul lui in domeniul (sa zicem) marketing.

In natura diferenta naste indeobste tensiuni, era firesc ca si in cazul oamenilor sa se intample la fel. Factori atenuatori exista, am constatat ca problemele dispar – in mod paradoxal – fie daca firma este foarte mica, fie daca firma este foarte mare. Pentru firmele “de apartament” este destul de clar, e cam ca intr-o familie, toata lumea face cate putin din orice, prioritatile sunt clare pentru toti, iar comunicarea eficienta si fara prejudecati este mai degraba o chestiune de supravietuire. In firmele mari diferentele sunt “intarcuite”: se intampla ca oameni ce muncesc ani de zile in departamente diferite ale aceleiasi firme sa nu schimbe nici macar o vorba intre ei. Secretul “netezirii” asperitatilor din comunicare in firmele mari sunt cei din middle management. Ei trebuie sa-si adapteze – voit sau din intuitie – forma mesajului in functie de cel caruia mesajul ii este destinat. Ei joaca de multe ori rolul tampoanelor dintre vagoane. Un rol ingrat, e drept, din cauza caruia multi sunt considerati duplicitari de catre subalterni si deseori chiar de catre manageri din nivelul imediat superior. O tema interesanta de discutat, poate alta data…

Sa revenim la firmele de dimensiuni mici-medii, undeva intre cateva zeci si cateva sute de angajati. Acestea constituie la ora actuala din cate stiu eu “grosul” angajatorilor in domeniul privat, in Romania. Proiectele sunt maricele, strategia – de multe ori – nu foarte clara si nu foarte cunoscuta. Angajatii din aceste firme au zona lor limitata de responsabilitate dar nu atat de limitata incat X sa nu stie ca Y conduce echipa care este in intarziere cu o anumita implementare sau Z sa nu stie ca W a castigat licitatia promitand functionalitati nerealiste ale produsului in urmatoarea versiune. Dupa care X, Y, Z si W arunca remarci negativiste si isi dau discret cu bombeul in rotula pe la team building-uri. In episodul viitor, vom vedea de ce anume se intampla acest lucru si cam ce ar fi de facut ca sa “restauram armonia”. Sau, macar, sa incercam s-o restauram …

[Va urma]

Citesc un foarte interesant articol din EVZ despre cum castiga incepatorii in IT 600 de euro. Pe luna, am uitat sa precizez. Articolul vorbeste despre o fantomatica “analiza lunara” lansata alaltaieri de Neogen. Pai da, era momentul sa-si dea si ei obolul, ca se apucase un nemernic de blogger (sic!) sa le faca statistici in locul lor. Poate in felul acesta scap si eu de articolul promis pentru aprilie. Doar ca, bata-i sa-i bata, nu reusesc sa gasesc aceasta minunata analiza nici pe site-ul Neogen, nici pe Bestjobs, nici pe blogul Bestjobs care by the way este mort cu gratie in aceasta frumoasa dimineata de martie.

Revenim la articolul cu pricina, care este mai suculent decat limita legala de suculenta in presa mioritica. Citandu-l pe Calin Fusu de la Neogen, autoarea Eugenia Mihalcea lanseaza senin bombita: un incepator in IT este platit cu 600 EUR lunar. Banuiesc, net ?!? Chiar si pe planeta Bucuresti, unde salariile si costul vietii sunt altele decat in provincie, afirmatia este cel putin hazardata. Nu numai ca nu am vazut vreodata in cariera mea o angajare de incepator la o asemenea suma, dar sunt foarte rare cazurile in care pretentiile salariale emise de un incepator sa se apropie de aceasta valoare. Ah, daca denumim “incepator” un om care a lucrat full-time 2-3 ani in timpul facultatii si este proaspat absolvent, atunci da – mai ales daca omul este valoros – avem ce discuta.

Explicatia. Un site de joburi va supra-estima mereu salariile de pe piata, ca sa motiveze candidatii sa mai caute una-alta. Nu de alta dar cu cat candidatii sunt mai mobili si mai “nelinistiti”, cu atat site-urile de acest gen prospera. E cu dublu tais: una ca satisfac anunturile puse de clienti, a doua ca plecarile realimenteaza fluxul de anunturi platite. In concluzie, cand dl. Fusu mai lanseaza cate o cifra salariala prea interesanta, ar fi bine sa o priviti cu un pic de scepticism.

In comentariile la articol este destul de mult gunoi, dar am gasit totusi un text scris in mod evident de un om din industrie care stie despre ce este vorba si care explica de ce un IT-ist poate sa fie “mai egal” decat alt IT-ist.

Din 2001 am avut printre atributiile mele si selectia de personal pentru echipele IT ale clientilor. In aceasta postura am vazut pana acum in jur de 300 de candidati, majoritatea pre-selectati de cei de la resurse umane, aplicand pe diferite posturi: programatori, team leaderi, sefi de proiect ba chiar si ingineri de suport sau administratori de retele. Cu timpul, am inceput sa discern anumite modele negative de comportament despre care se discuta destul de rar pe site-urile sau forumurile de profil, dar care sunt reale si destul de grave. Ma refer in special la domeniul IT, pe care il cunosc foarte bine. Iata cateva dintre aceste probleme, redate direct si cu sinceritate. Sper sa nu ranesc susceptibilitatea vreunuia dintre cei care citesc acest material.

1. Articolele care descriu tinuta de prezentare la un interviu noteaza in fuga: “candidatul trebuie sa fie curat”. Cam un candidat din zece ori nu cunoaste acest sfat, ori are o interpretare absolut originala. Simt asadar nevoia sa detaliez. Notiunea de “curat” implica un dus facut in dimineata acelei zile, cu (da, trebuie precizat !) sapunul sau un gel de dus, si parul spalat intr-un interval anterior de maxim cateva zile. Notiunea de “curat” exclude un pulover sau/si o camasa purtate sistematic vreme de (zic la intamplare) o luna. Exclude si perechea de pantofi sport folositi zilnic vreme de mai multe sezoane, care au devenit un teren de cultura propice bacteriilor atat aerobe cat si anaerobe. Notiunea de “curat” implica utilizarea cotidiana a unui deodorant, dar suficient de discret incat sa nu ma loveasca atunci cand candidatul se foieste pe scaun la o intrebare dificila. Sunt lucruri simple, elementare, pe care ma astept ca un om care cere senin 30 de milioane salariu net sa le cunoasca si sa le practice.

Exista evident circumstante atenuante atunci cand ne aflam la sfarsitul unei zile calduroase, in care candidatul a muncit prin cine stie ce birou stil sauna. Dar, daca este dimineata si eu trebuie sa deschid geamul larg si sa inspir cu nesat aerul poluat al Bucurestiului dupa ce personajul a parasit biroul, CV-ul va zbura si el pe acelasi geam sub forma de ghemotoc. De fapt, exagerez, CV-ul se va intoarce la resursele umane cu o recomandare negativa, ceva de genul “nu are competenta necesara postului”. Chiar daca el/ea este un profesionist fantastic, aproape genial, si doreste sa lucreze gratuit. Dar, din motive legale nu pot sa sa scriu “candidatul mi-a imputit biroul”.

2. Aproape trei sferturi dintre candidati, cu predilectie cei cu experienta mai redusa, “infloresc” CV-ul. Acest obicei se datoreaza si sfaturilor propagate de diverse publicatii de HR, care sustin ca “este bine” sa treci in CV absolut toate tehnologiile cu care ai venit in contact, pentru ca prima etapa de filtrare se face prin scanarea anumitor cuvinte cheie. Confirm povestea cu scanarea, dar imi exprim dubiul cu privire la utilitatea umflarii inutile a listei de skill-uri. Ma rog, asta ar fi o metoda relativ benigna de a mai “intari” CV-ul, dar ce ne facem cand candidatul isi aroga atributii pe care nu le-a avut niciodata ori trece in lista la rubrica “avansat” tehnologii cu care s-a intalnit vag la un seminar din facultate, acum niste anisori ? Bunaoara, am parcurs recent CV-ul unui om care a lucrat in echipa mea la o firma unde am fost angajat cu mai multi ani in urma, de unde reiesea in mod oarecum comic ca de fapt el a fost project managerul pe tot ce am dezvoltat noi atunci. Alt exemplu, la un interviu de Java descopar un candidat “super-bazat” in Python (pe hartie): spre surprinderea lui il intreb daca poate sa-mi spuna ceva despre multithreading-ul din Python si se uita la mine de parca mi-ar fi crescut brusc coarne. Evident, am descoperit ca nu stia o boaba.

O sa spuneti, ok si ce daca mai infloreste omul un pic si tu il prinzi ? E normal, asa fac toti. Ma rog, eu nu am procedat asa vreodata, dar poate ca sunt mai ciudatel de felul meu. Argumentul decisiv este insa altul. Un candidat prins cu ocaua mica isi pune automat sub semnul intrebarii TOT ce scrie in CV si ce afirma, incluzand nivelul salarial curent sau motivul pentru care paraseste angajatorul actual. Astfel, el se pozitioneaza foarte prost in “cursa” pentru ocuparea postului isi si va afecta (in rau) ofertarea care i se va face daca este de fapt un candidat valoros.

3. Cam unul din cinci candidati sustine ca este platit partial “la negru”. Interesant este ca nici unul nu-si pune problema macar o secunda care este valoarea lui reala pe piata. Formula cu care sunt confruntat este ceva de genul “as vrea intreg salariul actual pe cartea de munca pentru ca vreau un credit pentru locuinta, plus macar 15%”. Un calcul simplu ne arata ca noul angajator ar trebui sa cheltuiasca de fapt cu minim 50-60% mai mult decat vechiul angajator, ca sa acopere diferenta de taxe si impozite. Din pacate si probabil din acest motiv, majoritatea celor aflati in aceasta situatie vin cu pretentii salariale care depasesc bugetele. Am o solutie pentru acesti domni. In momentul in care ai acceptat un salariu predominant “la negru”, te-ai “debransat” cumva de pe piata muncii. Daca vrei sa “reintri” (accesul la credite fiind doar unul dintre motive) este important sa cercetezi care sunt salariile reale care se practica pe aceasta piata. Asta, daca vrei sa ai vreo sansa de a emite pretentii rezonabile. In anumite cazuri, chiar simpla “legalizare” a salariului poate constitui o marire foarte consistenta.

Ok, m-am descarcat. Nu mi-o luati in nume de rau, dupa cateva saptamani de interviuri aproape zilnice anumite comportamente repetitive incep sa devina de-a dreptul enervante. Spre norocul meu, am reusit sa gasesc oamenii potriviti pentru toate posturile vacante, asa ca ma voi putea concentra spre lucruri mai importante, cum ar fi lucrul efectiv pe proiecte in loc de interviuri. In fine !

Se intampla in India, este o oferta cat se poate de reala si serioasa de la targul CeBit 2007 (stirea ii apartine lui Madalin Matica):

Un calcul simplu ne arata ca 3.36*8*22=591 USD/luna. In Romania, un cost final echivalent de aproximativ 1536 RON la cursul de azi, platit integral pe cartea de munca, inseamna un salariu net echivalent ceva mai mic de 800 RON fara scutire de impozit si 900 RON cu scutire.

Acest articol este o continuare a studiului meu de la inceputul anului privitor la resursele umane in domeniul Software/Tehnologii. De aceasta data, pentru ca statisticile se intind pe 3 luni si pe 3 domenii distincte, putem discuta de evolutie, de trend. Dupa cum o sa remarcati, piata incepe sa se dezmorteasca, in special in zona IT software. Avem mai multe joburi dar si mai multi candidati pe post. Alte comentarii nu am, voi lasa imaginile sa vorbeasca in locul meu, iar la final vom discuta despre metodologie, problemele constatate/care mi s-au semnalat cat si posibilele solutii. Iata asadar evolutia numarului de anunturi si de candidaturi/anunt, cuvintele cheie cele mai folosite, topul angajatorilor si topul geografic al joburilor:

Am folosit ca de obicei anunturile de pe Bestjobs, asa se explica lipsa lui Monster din topul angajatorilor. Studiez in ce masura pot agrega statisticile de pe mai multi furnizori online de servicii de personal. Imi este insa clar ca, daca voi face acest lucru, nu va mai fi posibil sa rulez scripturile de pe masina mea de acasa, ci de pe un server dedicat, care va sta probabil in spatele unui site web. Statistica priveste numarul de posturi active la sfarsitul unei luni si nu numarul de posturi publicate intr-o luna, este deci posibil ca o parte dintre anunturi sa fie numarate la doua luni consecutive.

Numarul mediu de aplicanti/anunt este mai mic decat cel real/final deoarece pana la expirarea anuntului un numar sporit de persoane vor postula. Pentru a avea o metrica mai buna, ar trebui sa public cifra extrasa dupa expirarea anuntului, cu alte cuvinte sa extrag din nou datele la cel putin o luna de la publicare si sa recalculez. De exemplu, media de aplicanti din februarie nu o putem sti cu adevarat decat prin aprilie.

Da, stiu ca am ignorat categoria Internet/New Media, care mi se pare o categorie absolut artificiala. Majoritatea anunturilor postate acolo sunt postate si pe alte categorii.

Daca ati avut rabdare sa cititi pana aici, iata ca bonus joburile cu cel mai mare numar de aplicanti din perioada decembrie 2006 – februarie 2007, pe cele 3 categorii studiate in acest articol :

• La Software/Tehnologii BusSol cauta un responsabil continut site, cu nivel de studii liceale, care sa lucreze de acasa 40 de ore in orar flexibil si sa fie remunerat 300 RON/luna. Au aplicat 449 de persoane.
• La IT/Hardware este inca activ postul de director de vanzari la British Wireless, se cer studii superioare, cunostinte de baza IT/comunicatii wireless si “sclipire de inteligenta in ochi”, se ofera 400 EUR salariu de baza si comision “pana la 1000 EUR/luna”. Au aplicat 674 de persoane pana in acest moment.
• La Management/Consultanta anuntul cel mai de succes este tot pe zona IT, anume un hibrid intre secretara si operator Internet. Se cer cunostinte de Internet, cautare online, nitel HTML, studii liceale – se ofera “bonusuri”, “gratuitati” si “excursii”. 1254 de doritori s-au asezat la coada la acest anunt.

Stirea oficiala este ca monster.com a ales ejobs ca unic partener pe Romania. Desi deocamdata se rezuma doar la a publica oferte prin intermediul lui ejobs, miscarea celor de la Monster a atras destui comentatori dornici de speculatii. Cum ca ejobs ar fi tinta unei achizitii si inca nu s-au inteles la bani. Absolut plauzibil. Se arunca tot felul de cifre pe masa, milionul de dolari al lui Ejobs din 2006 si cei 3 pe care cu un optimism voios ii anunta Liviu Dumitrascu, pe 2007. Cu toate acestea, eu nu cred ca pe Monster i-a atras in Romania cifra de afaceri a lui Ejobs, ci doar accesul mai facil pe care spera sa-l aiba la talentele din IT de pe piata muncii din Romania. Sa vedem ce si cum.

Daca va imaginati ca piata resurselor umane in IT este dificila la Bucuresti, ar trebui sa aruncati un ochi la Praga, unde este centrul de dezvoltare european al lui Monster. Acolo, pepiniera de softisti este complet secatuita de plecarile spre Europa Occidentala. In plus, sunt de 3-4 ori mai multi giganti IT decat avem “instalati” in Bucuresti, iar salariile “localnicilor” sunt in plina explozie. Pe langa Praga, Bucurestiul dar mai ales provincia din Romania sunt un adevarat izvor de profesionisti ieftini. Un senior programmer cu 3-4 ani experienta, la 1500 EUR net/luna, este considerat mana cereasca la Monster, in vreme ce angajatorilor romani li se pare exagerat. Probabil ca este, comparat cu media salariala din Romania, dar piata muncii tine seama de cerere si oferta si nu de statisticile ministerului. Cum granitele sunt deschise si te poti duce sa lucrezi la Monster “cu buletinul”, o comunitate din ce in ce mai solida de romani incepe sa se formeze la Praga. A ajuns atat de saritor la ochi incat HR-ul de la Monster au un intreg set de bancuri cu romani, de schimbat prin email. Nu-i de mirare, cand recompensa pentru ca ai adus un amic in Monster este de 1000 EUR, oamenii se recomanda unii pe altii mai eficient decat se ia gripa. Numai eu cunosc personal 3 softisti care au plecat la Monster in Praga, in ultimele 4 saptamani. Din ce am auzit de la ei, costul vietii este similar cu cel din Bucuresti, cu exceptia serviciilor si utilitatilor, care sunt “ceva” mai scumpe. Sa nu ne miram asadar ca multi dintre colegii/subalternii/sefii nostri cedeaza tentatiei din Cehia.

Asa se explica faptul ca pe ejobs.ro gasim nu mai putin de 42 de anunturi de angajare la Monster Praga, dar numai 16 anunturi la Sun Praga su numai cateva la Cap Gemini (Polonia) si Bosch (Ungaria) care sunt clienti Monster. Pentru mine este destul de clar ce ii intereseaza de fapt pe Monster in Romania.

Din ciclul “minerul de date”, va propun sa ne uitam impreuna pe niste statistici extrase din anunturile postate pe Bestjobs la sectiunea Software/Tehnologii. Cum practic toate firmele de soft pe care le cunosc posteaza pe si recruteaza de pe Bestjobs, imi imaginez ca statisticile prezentate mai jos au o relevanta pe care cunoscatorii, mai mult sau mai putin fini, le vor aprecia. Metricile se refera la 1011 anunturi de angajare postate in perioada decembrie-inceput de ianuarie 2006, cu o medie de aplicare de 3.82 candidati/post. Da, ati citit bine, 3.82 candidati pe un post este media actuala in Romania, in domeniul Software/Tehnologii. Cum un candidat postuleaza in general la mai multe firme, va las sa trageti voi concluziile. Din cate am constatat eu, un bun profesionist este “in miscare” pe piata muncii maxim o zi-doua inainte de a fi “inhatat”.

Cati ?

Iata distributia numarului de candidati. Pe axa verticala se afla numarul de anunturi, iar pe orizontala numarul de candidati care au raspuns la anunturi.

Majoritatea covarsitoare a anunturilor au 1,2 sau 3 raspunsuri. Daca anunturile cu 125 de raspunsuri or fi precum acesta, e clar. Sigur, de cealalta parte a baricadei ne putem intreba cati dintre cei 3.82 de candidati per anunt sunt coafeze sau magazioneri.
Unde ?

Majoritatea anunturilor, adica mai mult de 2 treimi, sunt in Bucuresti. Urmeaza Timisoara, Iasi, Brasov, Cluj unde practic sunt cate 1-2 angajatori mari/oras care iau caimacul. 5% din posturile disponibile sunt in strainatate, din care o buna parte in tarile din jur (Bulgaria, Cehia, Ungaria).

Cine ?

Iata si hit parade-ul angajatorilor, ca si numar de anunturi postate pe luna decembrie 2006:

Oracle conduce detasat, si nu-i de mirare. Sunt vreo 2 cladiri mari de birouri care au trebuit sa fie umplute rapid cu personal. Cunosc ceva oameni in industria IT si cred ca nu e unul caruia sa nu-i fi plecat macar un coleg/subaltern/sef la Oracle in ultimul an. Apar, in mod firesc, in top 2 firme de consultanta in resurse umane: Brainspotting care sunt destul de specializati pe aria de IT si Natek-ul care “scoate” oameni talentati din Romania. Siemens-ul duce in spate o halca importanta din zona Timisoara, iar Route 66 a pus Brasovul pe harta. Totalsoft … e Totalsoft. Dar ce cauta in top firme precum Wylog (256 337 EUR CA in 2005, si 83 734 EUR pierdere) ? Probabil ca in 2006 le-a mers incredibil de bine, la fel ca si SBSol-ului care intr-o singura luna posteaza un numar de anunturi mai mare decat intreg efectivul firmei din anul 2006 (datele provin de la Registrul Comertului).

Sau, o fi altceva.

Ce se da ?

Iata si topul frecventei de aparitie a cuvintelor in anunturile de angajare, ma refer la partea din anunt de la sectiunea “Oferta (bonusuri, beneficii)”. Din lista de cuvinte, am pastrat doar substantive si cateva adjective care mi s-au parut relevante dar care pana la urma nu au aparut suficient de frecvent astfel incat sa le vedem pe grafic. Cum anunturile in engleza sunt preponderente, am cumulat frecventa cuvintelor romanesti cu cele englezesti.

Nimic spectaculos aici, “training”-ul este destul de slab pozitionat dar reflecta corect situatia din firmele romanesti in vreme ce “bonus”-ul care este o practica incetatenita este popularizat mai putin decat m-as fi asteptat. Un pic inedita este aparitia cuvantului “CV”, de parca angajatorul se lauda ca ii vei putea pune numele pe CV atunci cand il vei parasi.

Ce se cere ?

Am procedat la fel ca la punctul precedent, dar pe sectiunea “Cerinte”. Pentru a fi mai relevant, am exclus din acest clasament variatele sinonime ale cuvintelor “experienta/cunostinte/abilitati” si a rezultat urmatorul grafic:

Un IT-st care nu stie engleza este un IT-st mort, se stia. Aparitia cuvantului “oracle” imediat dupa podium nu trebuie sa ne mire, din motivele enuntate mai sus. Remarc doar – usor surprins – pozitionarea cuvantului “management” inainte de “linux”/”php”/”mysql”. Or fi poate anunturile de angajare a celor care sa-i conduca spre victoria finala pe cei care cunosc
“english”/”sql”/”java”/”oracle”/”web” ?

Materialele folosite la redactarea acestui material au fost extrase cu scrape si parsate cu Beautiful Soup. Ambele module sunt scrise in Python, care desi nu se afla in topul cerintelor angajatorilor din Romania este un limbaj care rezolva repede si simplu o mare varietate de probleme. Contributia mea, de cateva zeci de linii de cod scrise in Python, s-a rezumat la a pune cap la cap aceste date, a extrage textele, numararea frecventei de aparitie a cuvintelor si scrierea in fisiere CSV.