Dupa postul meu cu blogobula, mai multi oameni de bine m-au intrebat de ce “tin” eu acest blog daca nu il pot monetiza. Intr-adevar, reclame platite nu afisez, promovez una-doua “chestii” dar numai pro bono. Cu Hotnews nu am nici un deal de natura financiara pentru materialele scrise. Si-atunci, care este motivatia ?
Simplu. Un an de blog mi-a adus cateva mii de EUR in mici contracte (sa le zicem “de weekend”) facute prin intermediul unor oameni care mi-au citit blogul. Eu, fiind un IT-ist deci un individ exagerat de analitic, cam introvertit si obsedat de tehnologie, nu cred in notiuni de marketing precum branding personal. Chiar si cuvantul “marketing” mi se pare ca are o conotatie obscena, ca un soi de mica perversitate. Si totusi, am constat ca este suficient sa scriu un articol de bun simt cu privire la un anumit subiect pentru ca sa fiu considerat automat un mic expert in subiectul cu pricina. Ceea ce nu este intru totul adevarat. SEO si information architecture “am furat” de la consultantii cu care am colaborat in ultimii ani pentru diversi clienti (… si din experimente, materiale de pe net … si din podcasturi si nu in ultimul rand de la colegii de munca de la xxxx*, thanx guys keep up the good work). Securitatea este un subiect care mi se pare suficient de interesant incat sa scriu despre el dar cu care nu imi castig painea pentru ca nu ma consider competent. Cu atat mai mare a fost uimirea mea cand am fost contactat, in mod total nesolicitat, pentru consultanta SEO cu mai multe ocazii sau chiar un audit de securitate venit printr-un amic roman aflat acum in diaspora.
Nu am decat o singura explicatie la acest fenomen. Sunt prea putine bloguri de IT-isti scrise in limba romana care sa incerce sa abordeze subiecte tehnice pe intelesul unui public eterogen (cum este cel care citeste site-ul Hotnews). Aceste bloguri sunt fie scrise in engleza, fie mult prea tehnice (>60% cod, XML sau alte delicatese), fie un soi de jurnal frivol presarat cu filmulete, poze si bancuri. Sunt convins ca daca as fi mers pe una din aceste retete, scrisul pe blog ar fi ramas un hobby inutil. Dovada sta blogul meu destul de tehnic in limba engleza, mutat acum pe netuality.ro, care in interval de … faceti voi calculul, primul post in iunie 2003 … nu mi-a adus nimic. Nada. Niente. Poate un pic de peer recognition. Si – in total – vreo 30-40 de dolari pe Adsense, atunci cand il tineam pe jroller.
Mai detaliat, eu banuiesc ca se intampla urmatorul lucru. Ma pun in rolul unui potential client (firma mica-mijlocie, om non-IT) si caut pe Internet subiectul pe care doresc asistenta. Nu pe invechitele pagini aurii sau directoarele de firme unde categoriile sunt extrem de vaste si cei prezenti acolo stiu sa “faca orice”. Ci, pe Internet vreau sa gasesc specialisti … in Internet. Firesc ! Problema: subiectele cu pricina sunt tratate pe intelesul meu doar de catre jurnalisti. De multe ori prost (si nu fac aluzie la cei de la Hotnews, care se descurca binisor). Chiar daca eu – care am nevoie de acest serviciu – gasesc un articol bine scris pe tema care ma intereseaza, nu o sa ma apuc sa chem ziaristul pentru consultanta ! Ajung atunci la blogurile scrise de oameni tehnici, cu posturi relevante pe care le inteleg si care-mi dau incredere. Am posibilitatea de a-l contacta pe autor sau a arunca “in eter” o cerere de oferta in urma careia imi vin cativa domni la costum, cu o mapa la subbrat plina de documente, de la o firma cu nume englezesc dar total necunoscut. Nici pe ei nu-i cunosc, dar imi ocupa cam doua ore cu o polologhie stresanta. Pe de alta parte, blogherul vine relaxat in camasa cu maneca scurta si-mi povesteste cam ce poate sa faca pentru mine – pe scurt, pentru ca intr-o ora trebuie sa ajunga la un alt client. Problema mea este relativ punctuala si daca este rezolvata bine rezultatele se vad repede: o refacere de site, un SEO, o optimizare de baza de date care se misca prost in spatele unui magazin online. Sunt pe long tail, am buget mic si riscul asijderea, nu am nevoie ca pe fruntea consultantului sa scrie Oracle sau IBM. Pe un freelancer il pot presa cu banii, in vreme ce o firma o sa ma infunde cu clauze avocatesti. Alegerea este banala. Cred.
O sa-mi spuneti ca eu sunt privilegiat, fiind gazduit pe Hotnews. Poate e bine totusi sa fac un full disclosure si sa mentionez ca am prestat oarece consultanta si pentru Hotnews. Care m-au gasit prin – ghici ?!? – intermediul articolelor de pe blog (fostul netoo.ro daca-si mai aminteste cineva tarasenia). Sigur – nu am incasat eu cei 100.000 cheltuiti cu noul site [din pacate], contributia mea a fost minuscula si anume toate micile neajunsuri care deranjeaza pe unii sau altii sunt rezultatul colaborarii cu mine. Asta, ca sa stiti pe cine sa dati vina ! 
N-am terminat. Mai este o categorie de oameni care cauta pe Internet profesionisti IT. Vorbesc de oameni care doresc sa angajeze, fie ca este vorba de departamente HR ale unor firme romanesti, sau de firme ori indivizi de afara pusi pe contracte [mai mult sau mai putin] ieftine de munca la distanta sau nu cu informaticieni romani, pe firma sau nu. Au fost cateva oferte, unele tentante dar majoritatea proaste. Am avut intr-o seara o discutie telefonica halucinanta cu un american care la recomandarea unui amic roman dorea sa “angajeze full-time” un “specialist IT+Telecom” pe mirobolanta suma de 400$ trimisi prin Western Union. Un domn vorbitor de limba franceza – nici acum nu stiu prin cine a dat de mine – a dorit sa-mi faca o oferta pentru un proiect in … Guadelupa. Contract temporar un an cu relocare, salariu micut. Un recrutor englez vroia sa ma trimita in Maroc (asta nu sunt sigur daca s-a datorat blogului). Am fost contactat de 3 fosti colegi de munca pentru a munci la firmele lor sau la care sunt angajati si toti mi-au spus ca si-au reamintit de mine datorita blogului. Sincer, n-am avut atatea solicitari spontane in tot restul de 6 ani de cand fac consultanta. Ca un efect secundar, am descoperit cu placere la Wurbe oameni care-mi cunosteau blogul si cu care am putut discuta relaxat din prima secunda tot soiul de subiecte comune.
Ei bine, am terminat prin a accepta una dintre oferte initiata mai mult sau mai putin de acest blog – desigur dupa ce am trecut printr-un proces foarte serios de recrutare. Nu vreau sa ma lungesc, asa ca vom discuta despre acest subiect alta data.
Draga cititorule, daca lucrezi in IT, esti bun profesionist si in special daca faci freelance sau consultanta, am un sfat sa-ti dau. Fa-ti un blog, acum. In limba romana, e foarte bine. Terenul este arid, profita. Scrie materiale din domeniul tau de competenta accesibile pentru publicul non-IT, sau despre lucruri care te intereseaza si pe marginea carora crezi ca ai de spus ceva inedit. Frecventa articolelor nu este determinanta, calitatea lor da.
* Inca nu imi este clar daca pot sau nu sa fac public numele clientului care mi-a adus mai mult de 80% din veniturile mele din ultimii 3 ani si jumatate.
PS: Scriu acest post din Sillicon Valley sau mai bine zis San Jose, CA. Asta, ca sa va tin interesul treaz. Am surprize. Promit sa pun si poze.
PPS: Tot data viitoare veti afla ce am de gand sa fac cu acest blog … as avea teoretic 3 locuri in care pot sa scriu – aici, pe Netuality.ro si pe blogul angajatorului. Imi va lipsi insa timpul, asa ca trebuie sa iau o decizie.
Cum e la Adobe?
Tare articolul… bravo!
Insa tot pentru cititorii obisnuiti ai hotnews-ului ar trebui sa explici si ce inseamna Silicon Valley… sa nu se faca confuzia si sa se creada ca e “valea cu sili**ne”, ci acolo unde locuiesti tu e concentrata 80% din industria IT din lume in care sunt sediile unor firme ca Google, Adobe, Oracle, AMD si lista e luuunga….. Astept pozele
Din pacate multi profesionisti in IT nu au timp de blog.
Cel putin asa mi se raspunde des. Sau: “si ce sa scriu acolo”?
Mi se pare normal s? te recomande articolele tale. Pentru mie sunt deosebit de relevante și aștept s? citesc opinia ta in leg?tur? cu ce se mai intampla ( așa cum a fost cu Microsoft si Yahoo de exemplu).
Keep up the good work!
Foarte bine zis! Si eu ma tot gandeam de ce lumea se zbate sa faca trafic cat mai mare si eventual bani din reclame. A avea un blog cred ca e un lucru foarte bun pe termen lung. Ma refer la un blog in care tratezi subiecte din domeniul tau pe intelesul tuturor – nicidecum filmulete youtube, stiri sau temirice mai vezi pe bloguri in ziua de azi.
Un blog de genul asta poate fi vazut ca o carte de vizita sau portofoliu in cazul unui posibil contract sau job.
Eu am avut multe tentative de a bloga vorbind fie despre diferite chestii foarte tehnice sau despre ce am mai facut in vacanta, etc. La un moment dat mi-am dat seama ca nu aduc nici un added value cu astea – in primul rand pentru altii si mai ales pentru mine. Acum am http://humanize.it – scriu rar dar incerc sa imi spun propria parere despre subiecte dintr-un domeniu relativ restrans. Nu vreau sa fac bani din asta – dar cu siguranta ma simt bine cand cineva imi zice “interesanta ideea aia… ma gandeam si eu la ceva similar” sau descopar oameni cu preocupari similare.
Exact aceeați întrebare am primit-o și eu acum ceva timp: de ce n-ai AdSense pe blog. și cam acelați r?spuns l-am dat și eu: “pentru c? beneficiile mele financiare sunt de alt? natur?”.
și cum e noul loc de munc?? Nu de alta, dar mi se p?rea c? nu au prea multe proiecte pe Java.
Nu crezi in marketing (ca orice tehnician bine intentionat, de altfel), dar ai beneficiat de toate avantajele unui brand personal, fara nici un dezavantaj
. Succese in continuare.
stii ce…buna idee. si cred ca o sa apara si concurenta: am dat linkul pe la baieti, cu titlul “Ultimul sfat al lui Adi”
timp nu prea e dar se poate aranja…mai greu cu lipsa de talent, da cine stie, poate iese ceva, mai ales ca nu trebuie sa scriu in versuri cu rima.
Bafta meserie! Bravos! E cald pe acolo?
)
Pingback: surse de inspira?ie ?i înv???minte pentru blog » zoso's blog
Bleah, Adobe. Dupa ce m-au interogat 2 oameni ca la militie 4 ore numai cu probleme tehnice si logice nu au avut nici macar bunu’ simt sa ma sune sa imi zica daca vor sa mai aiba vreo treaba cu mine au ba. Unii oameni poate, altii nu….
Cam cu ce fel de probleme te-ai fi asteptat sa te interogheze daca nu tehnice si logice ?
Altfel, nu te descuraja, procesul de recrutare este destul de lung, tipic pentru o firma mare.
Din pacate m-am cam descurajat, in plus am ramas si cu un gust foarte amar dupa toata povestea asta. Nu mi se pare deloc admisibil sa:
1. alergi dupa om gen “vii maine, nu vineri!”, in ziua in care l-ai tinut 1 ora la interviu telefonic (screening); da’ eu nu am job, sefi, proceduri de concediu?!
2. il supui la un interviu foarte serios, cu 2 intervievatori, si clar nu il tii 4 ore daca discutia nu merge
3. ii promiti explicit un feedback
4. ……. trece aproape o luna ……..
5. omul scrie persoanei importante de la HR sa intrebe de status
6. omul primeste raspuns…… zero, pauza, nil, nada
7. peste 2 zile pozitia la care a aplicat e din nou publicata pe un anume site de joburi si pe my…. stii tu
8. …. mai trece ceva timp si ma apuc sa scriu prostii pe blogul tau
Deja asta imi suna a lipsa de respect. Dar cine sunt eu….. si cine sunt ei?! Sau voi
Pot sa-ti confirm ca daca interviurile sunt multe si lungi este un semn mai degraba bun. Nu mereu interviurile tehnice sunt si finale. Sugestia mea e sa nu te enervezi si sa mai scrii la HR. Rabdare, daca stii ce vrei si vrei ce stii.
O luna nu mi se pare deloc extrem. Eu am primit (acum niste ani, s-or mai fi dinamizat si ei) raspuns de la x&x* care m-au invitat la un interviu la 6 luni dupa testari. Pentru ca ulterior sa ma rejecteze intr-un email in care eram calduros invitat sa nu care cumva sa mai aplic la ei vreme de cel putin 2 ani de zile
*va prindeti voi
Pingback: rel=follow | Blogul lui Bobby Voicu - alpha beta version
Dane, nu fii trist. NU se intimpla numai la astia de la Adobe.
Lucrind de multi ani cu cei din State si in ultimii 2-3 ani cu aia de care vorbeste SPinei ca nu se au cu IT-ul doar cu investirea banilor in start-upuri si nu numai, am constatat ca lipsa de bun simt este prezenta in toate curtile, indiferent de marime.
Chiar zilele trecute mi s-a recornfirmat acest lucru cu managementul unui mare social networking din lumea asta mare si lata si cu sediul in apropiere de unde scrie Spinei pe blogul lui
.
Cu timpul vei trece mai usor peste aceste lucruri si vei constientiza ca nu conteaza ca se numeste Adobe sau M$ sau ce or mai fi ei, ci conteaza omenia, mai mult decit cele 44 mld oferite de nu stiu cine nu stiu cui.
Omenia nu are a de face nici cu IT-ul si nici cu cei din venture capitals.
Interesant! Interesant! Ceea ce ai scris mi se pare informatie de prima mina, pusa in public cu generozitate. Multi ar avea de invatat si cistigat din experienta ta. Din Toronto, Ontario, te saluta George.
Legat de faza cu interviurile… tin sa te contrazic. Da, interviuri tehnice cat mai grele sunt un semn bun, dar neseriozitatea e un semn rau. Nu inseaman ca daca e firma mare trebuie sa isi permita sa se poarte asa cu tine. In cazul mentionat mai sus de un comentator probabil ca el fusese respins (de-aia nu a fost contactat timp de o luna) dar respectivii nu au avut bunul simt sa il anunte.
Iar eu spun din nou ca o luna poate sa fie putin. Si ca exista un aparat care se numeste telefon – acest aparat poate fi folosit pentru a contacta anumite persoane si a discuta cu acestea ! Serios vorbind, daca esti interesat de o informatie importanta trebuie sa fii pregatit sa depui un minim efort – nu sa astepti totul de-a gata.
Uneori acest simplu gest poate sa faca diferenta intre doi candidati care se afla “in balanta”.
… sau pe de alta parte poate face diferenta intre doua *firme* care se afla in balanta. La cum e piata locurilor de munca in ziua de azi oricine isi permite sa respinga o firma care nu are minimul de respect sa il sune intr-un timp rezonabil. Da, daca esti disperat insisti, dar in cele mai multe cazuri ai de ales. Si eu voi alege firma cu bun simt si care se tine de promisiuni.
Acum cativa ani am avut de ales intre 2 companii, cea la care lucrez acum si una pe care nu o voi numi acum dar careia ii vad zilnic sediul (de altfel impozant) pe geam de la birou. De la actualul loc de munca am primit oferta la mai putin de o saptamana dupa interviul final. De la compania de care ziceam ca o vad pe geam nu am primit nici macar un e-mail sau un telefon de atunci. Legat de incercarea de a contacta compania care nu da semne, da, am trimis un e-mail cerand informatii atat atunci cat si acum (la Adobe), fara succes. In nici unul dintre cazuri nu concuram cu altcineva pentru un anume post tinand cont de specificul postului si de intentia generala de angajare a companiei respective. De asemenea nici in cazul de atunci cativa ani si nici acum in cazul Adobe nu am motive sa cred ca persoanele de la HR aveau in vizor sute de candidati saptamanal cat sa nu poata oferi un amarat de feedback. Asta e, ajuta-ma sa trag alte concluzii decat cele evidente!
Pingback: Netuality » Blog Archive » Adobe